Un cetatean responsabil

Astazi ,am hotarit ,impreuna cu fiica mea sa devenim amindoi cetateni responsabili.Cum? (va ve-ti intreba).Simplu.Am adunat cam vr-o treij'de kile de maculatura (reviste de moda ,cosmopolitan ,vogue si altele),si ne-am dus cu ele la REMAT ,la centru' de colectare si reciclare.Am calculat noi ,ca prin cele reviste casate si desuete(deh ,moda asta!) salvam de la taiere cam doi ,trei busteni zdraveni si astfel ne dovedim responsabilitatea fata de tara ,continentul si planeta carora le apartinem.
Am ajuns dis de dimineata la REMAT (sa tot fi fost vr-o zece si ceva ) si ne-am prezentat la cintarul cel mare.Acolo , dupa ce-am spus ce vrem ,printre zimbete, am primit un bon si ne-au trimis la un cintar mai mic.La cintarul cel mic ,printre zimbetele condescendente ale negustorilor de fier vechi ,am aflat ca tocmai am adus 27 de kilograme de maculatura.S-a trecut pe bon ,s-a privit ciudat catre noi ,s-a recunoscut ca, asa ciudati cum suntem ,dam dovada de responsabilitate fata de tara ,continent si planeta si cu un zimbet ascuns am fost redirectionati catre cintarul cel mare ,sursa primordiala a bonului prin care se consfintea ca suntem cetateni responsabili.Acolo ,am dat bonul ,cartea de identitate ,si am asteptat (la alt geamlic) sa fim strigati.Dupa o vreme ,functionarul de la cintar ,m-a strigat: Domnu' Ghioldus ,semnati aici ,va rog ,s-aici ,s-aici ,s-aici ,poftiti ,ati avut noroc de un pret nesperat azi.Poftiti cei doi lei!
Si ma gindeam ,azi am fost un cetatean responsabil.
Ginduri bune si duioase catre ministrul mediului ,ginduri de haiducie adica!
Si toate astea le scriu pe ritmuri de rock si blues

Comunique -capitolul I - modele de comunicare

In continuare vom prezenta si explica sumar citeva dintre cele mai cunoscute modele de comunicare ,intr-o ordine relativ cronologica,fara a avea pretentia ca aceasta prezentare este una completa.

Modelul de comunicatie a lui Aristotel ( filozof grec ,a trait intre 384 si 322 i.c.,elev a lui Platon si profesor a lui Alexandru cel Mare) a fost studiat de catre Ehninger,Monroe si Gronbeck in lucrarea “Definitia retoricii dupa Aristotel”.Punctul de pornire al elaborarii acestui model este definitia data de Aristotel in opera sa “ Retorica” si anume “ retorica este capacitatea de a observa in fiecare situatie data toate sensurile posibile ale unei persuasiuni.”

Dupa cum se poate vedea in schema de mai jos ,modelul lui Aristotel este unilateral ,el prezentind comunicarea doar din sensul celui care transmite.Astfel “un vorbitor”(A Speaker) descopera printr-un proces psihic cognitiv emotional (pathos) si rational (logos) filtrat prin sistemul de valori etice proprii (ethos) si validat prin convingere (pistis) elemente ,experiente pe care le aranjeaza in urma unei strategii proprii intr-o anumita forma ,pe care apoi le imbraca in cuvinte care sa exprime in modul cel mai convingator ideile ce trebuiesc transmise pe care le expune intr-o insiruire logica sicoerenta unui auditoriu ,in a carui memorie trebuie sa se intipareasca.Acest model de comunicare ,bazat pe vorbitor ,a fost perfectionat de catre Quintilian ( cca. 35 – 95 d.c.) care prin a sa “ Institutio Oratoria “ a pus bazele scolii de oratorie ,a carei scop era dobindirea statutului de “bun vorbitor” ,de orator.Astazi ,cind ne gindim la o persoana ca este un bun orator ,avem in minte reprezentarea puterii sale de convingere ,a capacitatii sale de a face ca ideile ,mesajul transmis sa se intipareasca in memoria auditoriului. Cercetatorul Lloyd Bitzer ,in a sa “The Rethorical Situation” (Winter 1968) a definit, colateral unui model de comunicare, “situatia retorica” (rethorical situation) ca ” un complex de persoane ,evenimente ,obiecte si relatii ,prezentind niste convingeri actuale sau potentiale, convingeri care pot fi inlaturate total sau partial daca discursul , introdus in situatie, poate sa constringa decizia sau actiunea umana ca sa aduca modificari semnificative respectivelor convingeri” Prin acest enunt ,Bitzer completeaza teoria modelelor de comunicare prin introducerea persuasiunii ca mijloc de reusita a comunicarii.In completarea analizei despre conceptia lui Aristotel despre comunicare, Kinneavy gaseste un model de comunicare plecind de la analiza descrierii facuta de Aristotel “convingerii” (pistis). Astfel , logos este inerent mesajului in sine , pathos este

inerent auditoriului iar ethos este inerent vorbitorului.Paralela facuta de Kinneavy ,materializata de “triunghiul Kinneavy”, cu modelul lui Arisotel, foloseste credinta crestina ,probabil pentru a realiza un mai mare impact asupra destinatarilor mesajului sau.Explicatia acestui fapt rezida si din definitia scopului unui discurs si anume “ efectul spre care un discurs este orientat de a-l obtine in media (numarului s.n.) auditoriului sau cititorilor pentru care este destinat” ( James E. Kinneavy : The Basic Aims Of Discourse College Composition and Communication 20.5 december 1969).Astfel ,pentru a-si argumenta propria teorie ,Kinneavy sugereaza ca ,in triunghiul sau termenii au si semnificatii moderne ,abstracte , astfel vorbitorul ,poate fi si scriitor si este considerat

encoder (sistem de criptare).Ascultatorul sau cititorul este considerat ca decoder ( sistem de decriptare) iar produsul lingvistic produs de vorbitor sau scriitor este considerat mesaj

Realitatea este considerata ca a fi acea parte a mediului inconjurator la care se refera produsul lingvistic (mesajul).Deoarece consideram ca teoria dicursului a lui Kinneavy contine elemente importante care ne vor sprijini in continuare sa deslusim secretele comunicarii, prezentam in continuare cele patru tipuri de discursuri care corespund triunghiului sau de comunicare. Astfel exista

• Discursul referential care este bazat pe espunerea unui subiect concret ,are ca si caracteristica faptul ca este de tipul “sa vorbim despre...” si are trei forme : exploratoriu,informativ si stiintific.
• Discursul persuasiv sau oratoric care are ca scop generarea unei anumite reactii din partea auditoriului sau cititorilor si are ca fundament solicitarea unei reactii din partea auditoriului sau cititorilor sai.
  -Discursul expresiv in care vorbitorul sau scriitorul i-si prezinta sentimenteleemotiile ,aspiratiile ,propria sa individualitate.Acest discurs este dominat de catre vorbitor.
  - Discursul literar ,care este orientat spre produsul in sine ,si atrage atentia prin limbaj si prin forma sa . 
  Din cele de mai sus rezulta clar parerea lui Kinneavy ca rolul discursului este de a constringe auditoriul.
  Dupa cum s-a vazut pina acum ,comunicarea a fost si este si in prezent un domeniu de larg interes atit pentru cercetatori cit si pentru oamenii de rind (si nu numai).Comunicarea este perceputa de catre oameni in doua sensuri majore:

• transmiterea de mesaje intre comunicanti ca raspuns la stimuli ai mediului inconjurator sau asa zisa comunicare informationala si,
• Transmiterea in mod persuasiv de mesaje ce reprezinta un punct de vedere asupra unor evenimente sau stari de lucruri si care solicita o anumita conduita din partea auditoriului tinta sau asa zisa comunicare de influenta (persuasiva
  Fata de zorii omenirii, comunicarea imbraca astazi mult mai multe forme si foloseste foarte multe mijloace tehnologice si de alta natura pentru a se realiza.Pentru a facilita dezvoltarea comunicarii intre oameni sau chiar intre fiinte , lumea stiintifica a cautat modele adecvate stadiului actual de dezvoltare a societatii.Deoarece electricitatea este considerata ca fiind motorul dezvoltarii sociale in ultimele doua secole studiile s-au bazat pe dezvoltarea modelelor comunicationale care sa tina cont de toate formele in care electricitatea se poate manifesta in mod direct sau indirect ca vector al transmiterii informatiei.Astfel unul dintre cele mai cunoscute modele de comunicare ,tehnicist si am curajul sa o afirm ,agnostic din punct de vedere al transmiterii informatiilor este

“ Modelul matematic Shanon – Weaver “ publicat pentru prima data in 1949.

Acest model este unul liniar si a fost conceput pentru a fi baza unor cercetari de imbunatatire a comunicatiilor la distanta prin transmiterea de semnale electrice ,respectiv prin liniile telefonice.Acest model ,considerat de capatii in perioada contemporana are ca merit principal faptul ca introduce in discutie pentru prima data problema factorilor perturbatori care pot distorsiona mesajul transmis. Facind o paralela cu modelul lui Aristotel enuntat de Ehninger ,Gronbeck si Monroe precum si cu varianta “triunghiului lui Kinneavy” vedem ca in principiu se folosesc aceeiasi termeni ,in plus aparind noile notiuni de canal ,zgomot , redundanta,entropie ,capacitatea canalului de a transmite informatii.In aparenta acest model matematic apare ca pur teoretic ,deoarece are ca scadere majora faptul ca nu discerne in transmiterea informatiei ,informatiile fara sens avind aceeasi valoare si prioritate ca si cele incarcate de multe sensuri,valoroase.la aceasta critica citam ca relevant raspunsul lui Claude Shannon : “ consider ca, probabil ,cuvintul 'informatie' produce mai multe necazuri ...decit merita ,dar prin exceptie , este

greu de gasit un alt cuvint care sa fie cit de cit pe aproape ca sens.Trebuie sa fie foarte solid intiparit in minte faptul ca (informatia) este doar unitatea de masura care exprima dificultatea transmiterii unei secvente de informatie produsa de o sursa oarecare de informatii.” ( Theodore Roszak – The Cult of Information, The Folklore of Computers and The True Art of Thinking , New York , Pantheon Book 1986)Meritul major al acestui model matematic ,in teoria comunicatiei este ,in opinia noastra ,ca face trecerea de la teoria informatiei la aplicarea ei in teoria cibernetica si implicit in stiinta calculatoarelor.Aceste aspecte vor fi prezentate de altfel mai tirziu in aceasta lucrare.Ilustrarea celor de mai inainte este o alta definitie a informatiei ,foarte abstracta ,si care spune ca “ informatia este masura nesigurantei sau entropia intr-o anumita situatie “ ( Stephen W. Littlejohn – Theories of Human Comunication , Second

Ed. Belmont ,California, Wadsworth 1983 ).Modelul Matematic Shannon – Weaver a pus bazele tuturor modelelor si teoriilor referitoare la comunicare care au aparut dupa aceea.Un alt model asupra caruia dorim sa atragem atentia in aceasta lucrare este considerat ca cel mai simplu si mai influent model care are in centru mesajul ,si care deriva din modelul Shannon-Weaver, este “modelul de comunicatie Berlo”.Acest model este o variatiune cu un grad de explicitare ridicat care insa nu lamureste complexitatea limbajului ,a “codului” cu ajutorul caruia este transmis mesajul.

Una dintre teoriile asa zis evolutioniste referitoare la limbaj ,face analogia limbajului animal cu cel uman ,considerind ca limbajul animal este acel nivel inferior de comunicare de la care s-a dezvoltat prin evolutie, limbajul uman.Acest curent teoretic, pur mecanicist ,merge pe principiul analogiei mecanice a sunetelor si gesturilor fara a discerne insa gesturile imitative si repetitive ale animalelor de cele izvorite din procesul psihic de gindire pe care creierul uman il desfasoara cu ocazia comunicarii.Intr-adevar ,Berlo ,in modelul sau ,detaileaza cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca elementele modelului , astfel sursa unui mesaj trebuind sa aiba abilitatile de comunicare ,atitudinea ,bagajul de cunostinte ,apartenenta la un sistem social si apartenenta la o cultura.Mesajul in sine este abordat ca un agregat compus din continutul ideatic ,elementele constitutive, structura, codul dupa care este criptat si tratamentul la care este supus in vederea “impachetarii” tuturor aceste elemente in vederea transmiterii mesajului.Canalul de transmisie al mesajului este considerat unul sau mai multe dintre cele cinci simturi pe care oameni le au , auzul ,vazul ,pipaitul ,mirosul si gustul.Receptorul mesajului se considera ca trebuie sa aiba aceleasi calitati ca si sursa ,acest lucru fiind necesar interpretarii (decriptarii) corecte a mesajului transmis.

.

.

Introducere

Comunique

“La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamintul...

Si a zis Dumnezeu : 'Sa fie lumina!' Si a fost lumina.”

Facerea – Intiia Carte a lui Moise Cap.1 , rindul 1 si 3

Din negura timpurilor ,din zorii omenirii ,o intrebare asteapta RASPUNSUL :

cine suntem ,noi ,oamenii, suntem creatie a lui Dumnezeu sau pur si simplu ne-am dezvoltat dintr-o supa primara incalzita la focul universului? Foarte multi cercetatori au dus tot mai mult inapoi momentul aparitiei omului pe pamint ,sau mai precis a urmelor lasate de acesta prin trecerea epocilor cu nume exotice.

Exista o lupta surda intre cele doua mari conceptii referitoare la aparitia vietii pe pamint ,intre conceptia Creatiei ,ca rod al dorintei lui Dumnezeu de a popula pamintul si conceptia evolutionista bazata pe teoria primordiala a lui Darwin care aduce rima ca stramos comun al marilor genii ale omenirii.Toata lumea stiintifica a cazut de acord cu faptul ca semnele constiintei de sine ale oamenilor vin din urma cu aproximativ 60.000 de ani ,odata cu aparitia vestitului “homo sapiens” ,omul inzestrat cu ratiune si constiinta de sine.

Mergind pe linia conceptiei Creatiei ,ca semn al lucrarii lui Dumnezeu, vedem omul in centrul unui univers pamintean , om a carui existenta in decursul timpului se situeaza intre reperele indeplinirii rinduielilor impuse de Creator.Omul a fost desemnat de Dumnezeu sa se inmulteasca si sa stapineasca pamintul, a fost desemnat sa-I respecte legile si poruncile ,sa se supuna dogmelor impuse de EL.Si totusi cum s-a putut ca omul ,care nu era nici cea mai puternica fiinta de pe pamint si nici cea mai rationala pina la momentul aparitiei constiintei de sine sa “stapineasca” pamintul? Ce-l deosebea de toate celelalte fiinte? Raspunsul ,se pare ca sta in abilitatea omului de a COMUNICA.

De ce este comunicarea atit de importanta? De ce oamenii comunica diferit fata de celelalte fiinte ,fapt care i-a facut sa devina specia dominanta pe pamint                                  Esenta comunicarii ,intre fiintele vii ,se pare ca rezida in caracteristica acesteia de a fi o modalitate de relationare cu mediul inconjurator ,cit si intre “comunicanti”.In functie de specie ,comunicarea se face in nenumarate feluri ,plecind de la semnale chimice si electrice ,generate de diverse “intimplari” ,care anunta o stare de moment si pina la elemente de limbaj ,ca mijloc sugestiv de transmitere a unor stari celorlalti membrii ai speciei ca raspuns la stimulii mediului exterior.Termenul de “comunicanti” l-am definit ca fiind membrii unui grup (specii) care pe baza unui limbaj i-si transmit intre ei senzatii si informatii in urma relationarii atit cu mediul inconjurator cit si intre ei. Limbajul ,ca notiune generala poata fi definit ca un ansamblu de semne ,fizice si vizuale (miscari) ,sonore sau olfactive care in procesul de relationare cu mediul inconjurator transmite un mesaj lesne de inteles intre doi sau mai multi “comunicanti”. Pentru a fi inteles ,un limbaj trebuie sa se bazeze pe niste conventii care sa stabileasca modul concret in care se va transmite informatia celorlati comunicanti ,precum si pe un set reguli stricte care sa permita interpretarea stricta si nealterata a informatiei transmise intre comunicantii unui grup. Fiintele umane ,au fost inzestrate cu caracteristici deosebite fata de celelalte fiinte de pe pamint , cea ce le permite sa aiba abilitati superioare de comunicare fata de celelalte specii de pe pamint.Astfel ,functiile creierului ,impartirea “sarcinilor “ intre lobii acestuia, capacitatea oamenilor de a reda intr-un mod unic de complex a sunetelor au facut ca acestia sa devina specia dominanta pe pamint.

Dupa cum spuneam mai devreme ,lumea stiintifica a cazut de acord cu faptul ca ,acum aproximativ 60.000 de ani a aparut “homo sapiens” ,omul rational ,omul constient.Trecerea de la “lumea cavernelor” la societatea primitiva s-a facut punindu-se bazele comunicarii.Oamenii primitivi aveau nevoie de reguli ,aveau nevoie permanenta de indrumare in desfasurarea vietii lor cotidiene.Era nevoie de seturi de reguli care sa poata guverna viata oamenilor si care sa permita aparitia organizarii lor in structuri sociale.Mijlocul de comunicare cel mai accesibil a fost limbajul.Limbajul criptic , “scris” pentru cei initiati si limbajul “vorbit” pentru marea masa a oamenilor ,a celor ce constituiau celulele societatii.Astfel in cadrul primelor forme de comunicare putem remarca ,setul de reguli privind lucrul pamintului.Cum sa se lucreze pamintul ,cu ce mijloace ,cind?.Alte seturi de reguli se refereau la organizarea sociala ,cum este bine sa se alature oamenii in grupuri avind in vedere diferite scopuri: alcatuirea de comunitati ,perpetuarea speciei , elaborarea de noi reguli de viata.Nu putem decit banui ca atit oamenii ” constienti “ cit si oamenii dinaintea lor ,oamenii cavernelor ,respectau aceleasi seturi de reguli primare ,modul lor de comunicare fiind ,insa ,diferit.Plecind de la ideea ca in mod universal ,comunicarea inseamna interrelationarea cu mediul exterior ,am cautat modele universale de limbaj ,de mod de comunicare ,de la care mai apoi , prin aparitia constiintei umane sa se fi ajuns la cea ce inseamna astazi limbaj de comunicare.

In mod natural ,am incercat sa analizam modurile de comunicare ,plecind de la fiintele cele mai simple,intrucit am considerat ca trebuie sa gasim in primul rind elementele

comune ale tuturor fiintelor de pe pamint.Prima data ne-am intrebat daca nu cumva o cale comuna in viata tuturor fiintelor (si nu numai) o reprezinta compozitia chimica universala ,alcatuirea din carbon ,hidrogen si oxigen . Am considerat aceste elemente ca indispensabile oricarei fiinte de pe pamint indiferent de complexitatea ei.Am incercat sa observam multitudinea de forme in care se afla aceste elemente si am cautat astfel elemente de limbaj primordial ,comun care sa fi permis alcatuirea si transmiterea “seturilor de reguli” atit de necesare existentei vietii ,in general ,pe pamint.Nu am gasit o astfel de legatura ,cel putin din modestele noastre cercetari nerezultind o legatura intre universalitatea prezentei unor elemente in structura organismelor vii si capacitatea lor de a comunica.Luind aminte la cercetarile efectuate de foarte multi inaintasi ,am ajuns la concluzia ca nu este deloc lipsit de interes sa ne ocupam de cele doua structuri chimice ,prezente la toate organismele vii , si anume la ADN (acidul dezoxinucleic ) si ARN (acidul ribonucleic) . Ambele structuri contin informatii atit comune ,chiar universale ,cit si informatii specifice unor anume organisme ,cea ce duce la diferentierea lor.ADN ul contine informatii complexe despre cum sa arate si ce sa faca un anumit organism viu.ARN ul contine informatii despre cum sa faca un organism viu cea ce este inscris in ADN . Ambele structuri au o forma de spirala intretesuta ,o spirala multidimensionala ,cea ce ne duce cu gindul la infinitate.Ambele structuri pot fi modificate ,in anumite conditii in timpul existentei lor.Nu in ultimul rind ,ambele structuri contin si transmit informatii.In ele se afla limbajul primordial.

In constiinta colectiva se afla foarte multe amintiri”atavice” ale acestui limbaj primordial ,amintiri care s-au concretizat in scrieri , religii ,conceptii filozofoce sau teorii stiintifice.Inainte de a intra in detailierea acestora ,am dori sa facem citeva comentarii pe baza unor studii care incearca sa explice comunicarea ca mijloc de transmitere a informatiei.In primul rind trebuie sa studiem citeva modele de transmitere a informatiei.Dar cum definim un model in sensul celor pe care le analizam in prezenta lucrare? Profesorul C.David Mortensen, in lucrarea sa “Comunication: The Study of Human Comunication “ (New York , McGraw-Hill Book Co. 1972) defineste modelul (de comunicare) astfel: “ In sensul larg modelul reprezinta reprezentarea sistematica a unui obiect sau eveniment intr-o forma ideala si abstracta.Modelele sunt ,intr-un fel ,arbitrare prin insasi natura lor.Actiunea de abstractizare elimina detalii bine definite pentru a se putea concentra pe factori esentiali...Modelele sunt metafore ,ele ne dau posibilitatea sa vedem lucrurile in legatura unul cu altul.”

Comunicarea ,ca modalitate de interactionare a unui individ cu mediul inconjurator ,cit si a indivizilor intre ei ,a fost studiata de foarte multi oameni de stiinta ,toti cautind sa gaseasca un model cu un grad cit mai inalt de universalitate ,aplicabil modalitatilor de comunicare.

In seara asta mi-am tras blog...

In seara asta m-am hotarit sa devin si eu "blog er".Asa ca m-am pus de-am gasit o gazda (musai gratuita) pentru noul meu blog si m-am muncit cam o ora cu setarile ,si iaca-ta ce a iesit !
Nu vreau sa va plictisesc cu ineptii ori alte kitch uri ,aici voi publica cel putin una din "operele" mele ,si anume : "COMUNIQUE sau la-nceput a fost cuvintul..." Titlul este derutant ,recunosc ,dar cind veti citi...